Teoria Guvernarii.

De ce avem nevoie de guvernare?

Oamenii au inceput sa se obisnuiasca cu ideea de guvernare atat de mult incat ei au dat-o uitarii, sau mai bine zis au lasat-o prada indiferentei si neglijentei, in detrimentul unor interese personale. Astfel se ajunge la punctul cand nimeni nu mai isi pune intrebarea ,,De ce avem nevoie de guvenare?”.
Potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, cuvantul ,,guvernare se traduce astfel: GUVERNÁRE s. 1. cârmuire, conducere, diriguire, domnie, stăpânire, (înv. şi pop.) oblăduire, (înv.) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (fig.) cârmă. (~ ţării de către Sfat.) 2. conducere, guvernământ, regim. (S-a instaurat o nouă ~ în acel stat.)
Cu alte cuvinte oamenii nu isi mai pun intrebarea de ce avem nevoie de o carmuire sau de o conducere, ei rezumându-se la simplul fapt de a da votul lor unor oamenii care le pormit ca vor avea grija ca oameni ce ii aleg sa aiba parte de cea mai buna guvernare, şi reprezentare.
Aceasta intrebare cred ca este mai mult sau mai putin si victima a timpului. Spun asta deoarece tin cont de faptul ca guvernarea le-a trezit interesul oamenilor din cele mai vechi timpurii, si a fost studiata din tote punctele de vedere, dar azi a ajuns sa nu mai fie un subiect la fel de important.
Trecând peste toate aceste lucruri trebuie să precizez că ideea de guvernare se leagă foarte mult de ideea de regim politic, altfel spus forma de guvernare depinde de regiml politic al unui stat.
Iniţial termenul de regim politic trimitea la o realitate pe care filosofii antici o vedeau cu nişte instrumente pe care azi nu le mai avem la îndemână. Spre deosebire de noi, noţiunea de stat este străină anticilor atunci când se refereau la politică, aceştia doreau distincţia între stat şi societate. Astfel, regimul este forma cetăţii înţeleasă ca un stil de viaţă al relaţiei dintre cetăţeni.
De exemplu în viziunea lui Aristotel există mai multe tipuri de guvernare, iar pentru a descrie aceste tipuri introduce două criteri: numărul celor ce guvernează şi scopul guvernării. În primul caz în care depinde numarul celor care guvernază există trei situaţi: unul singur guvernază, mai mulţi care guvernază (o minoritate), mai mulţi care guvenază (o majoritate).
Celălalt criteriu este aşa cu am spus scopul guvernării, deoarece cei care guvernază îşi pot urmări scopurile lor sau scopurile comune, iar în cele ce urmază din aceste două criteri vor rezulta şase forme regim şi implicit de guvernare:
-unul singur care guvernează în interes general, dă naştere regimului monarhic;
-unul singur ce guvernează în interes personal dă naştere regimului numit tiranie;
-mai mulţi (o minoritate) care guvernează în interes propriu, dă naştere unui regim oligarhic;
-mai mulţi (o majoritate) care guvernează în interes general dezvoltă un regim aristocratic;
-majoritatea ce guvernează în interes propriu dezvoltă un regim aşa numit democraţie;
-majoritatea care guvernază în interes general atrage după sine dezvoltarea unui regim numit republică;
Dacă îl analizăm şi pe Thomas Hobbes, observăm altă viziune chiar contrară deoarece acesta spune în lucrarea sa ,,Leviatanul” că oamenii nu îşi doresc deloc să trăiască în comunitate astfel omul este lup pentru om, aceasta fiind şi replica pe care o aduce lui Aristotel. Pentru Hobbes nu există decât trei forme de regim: monarhie, aristocraţie şi democraţie.
Mai târziu apare Montesquieu care recunoaşte cinci forme de regim, astfel: republica, care are două forme:- democraţia -aristocraţia, monarhia şi despoţia (formă de regim pe care o s-o găsim doar la acesta).
Aceste regimuri sunt organizate în funcţie de numărul celor care guvernează, unul sau mai mulţi. Dar ceea ce contează cu adevărat pentru Montesquieu este dinstincţia între regimurile care se supun legilor şi regimurile care nu se supun legilor.
Potrivit lui pentru ca regimurile să funcţioneze au nevoie de un principiu care să le pună în mişcare, astfel le atribuie fiecăuri regim un principiu: regimul republican are ca principiu virtutea, regimul monarhic are drept principiu onoarea, iar despoţia are ca principiu teama.
Azi pe fondul acestei indiferenţe faţă de ceea ce înseamnă şi care este rolul guvenări, acest termen ia forma unui cuvânt ce începe să aducă cu termenul de contract. De ce? Pentru că oamenii nu văd folosinţa guvernării decât sub forma unui ”contract”, contract ce le asigură o bună convieţuire paşnică din moment ce cad cu toţii de acord prin faptul că îşi dau ”semnătura” lor, acesta find reprezentată chiar de votul fiecăruia. Dim moment ce votează pentru o anumită guvernare în seamnă că este de acord să şi suporte consecinţele, îndatoririle şi drepturile ce i le oferă respectiva guvernare.
Dacă în antichitate oamenii aveau nevoie de guvernare pentru a se putea exprima şi lua parte la viaţa politică, azi oamenii au nevoie de guvernare pentru a nu-şi mai bate capul şi cu aceste probleme ţin de cercul politic (deoarece aşa o percepe majoritatea oamenilor), astfel ei sunt mulţumiţi prin a vota pe cineva care să le facă teaba în locul lor. Astfel se ajunge la punctul în care se trezesc şi încep să reclamăme faptul că nu sunt reprezentaţi sau că nu li se recunosc nu stiu ce drepturi. Acest lucru este firesc din moment ce oamenii au ,,semnat” acel „contract” fară măcar să-l mai citească.

Anunțuri

Despre Dan Filip

Student in primul an la Facultatea de Științe Politice Universitatea București
Acest articol a fost publicat în ceva politica. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Teoria Guvernarii.

  1. Remi zice:

    La Aristotel „majoritatea ce guvernează în interes propriu” poate fi definit mai bine prin conceptul de OCLOCRATIE, iar acea „republica” a lui Aristotel este echivalentul democratiei liberale de astazi.

  2. Dan Filip zice:

    Multumesc pentru adaugiri distinese coleg! Te salut pe aceasta cale, numai bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s